fumatori celebri

Gerhard Fritz Kurt Schröder (n. 7 aprilie 1944, Blomberg (Lippe), Renania de Nord-Westfalia), fumator, Politician german, ex-Cancelar federal al Germaniei din 1998 pana in 22 noiembrie 2005. Face parte din Partidul Social-Democrat (SPD).

Gerhard Schröder a crescut intr-o familie de muncitori. Are patru surori, si un frate vitreg. Tatal sau, Fritz Schröder, a murit ca soldat in Romania, cu cateva zile inaintea nasterii fiului sau, la inceputul verii lui 1944. Friz Schröder este inmormantat la Ceanu Mare, judetul Cluj.

Din 1961 pana in 1963 a fost vanzator in Göttingen. A fost scutit de serviciul militar, fiind singurul fiu al unui soldat cazut in lupta. Si-a dat bacalaureatul intre 1964 si 1966 la un liceu in Bielefeld. Din 1966 pana in 1971 a studiat dreptul in Göttingen. A absolvit examenele de stat I si II in 1971, respectiv 1976. In 1976 a primit dreptul de a practica meseria de avocat practicand pana in 1990. Ca avocat l-a aparat printre altii, pe fostul terorist al Rote Armee Fraktion, Horst Maler. Din 1980 pana in 1986 a fost membru al Bundestagului german. Dupa alegerile pentru Landtagul din Saxonia Inferioara din 1986 a devenit liderul opozitiei social-democrate (SPD) in Landtag, fiind membru al acestuia pana in 1998.

"Daca o idee nu este absurda, nu este nici o speranta pentru ea" - A. Einstein

Albert Einstein (n. 14 martie 1879, Ulm - d. 18 aprilie 1955, Princeton), fumator de pipa, a fost fizician german, apoi apatrid (1896), elvetian (1899), emigrat in 1933 in SUA, naturalizat elvetiano-american in 1940, profesor universitar la Berlin si Princeton. Celebritatea sa se datoreaza in special formularii teoriei relativitatii. Una din formulele sale celebre este E = mc², care cuantifica energia disponibila a materiei. In 1921 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fizica.

Cele mai multe dintre contributiile sale in fizica sunt legate de teoria relativitatii restranse (1905), care unesc mecanica cu electromagnetismul, si de teoria relativitatii generalizate (1915) care extinde principiul relativitatii miscarii neuniforme, elaborand o noua teorie a gravitatiei.

Alte contributii ale sale includ cosmologia relativista, teoria capilaritatii, probleme clasice ale mecanicii statistice cu aplicatii in mecanica cuantica, explicarea miscarii browniene a moleculelor, probabilitatea tranzitiei atomice, teoria cuantelor pentru gazul monoatomic, proprietatile termice al luminii (al caror studiu a condus la elaborarea teoriei fotonice), teoria radiatiei (ce include emisia stimulata), teoria campurilor unitara si geometrizarea fizicii. Cercetarile sale au contribuit (nu in mod direct asa cum se crede) la realizarea bombei atomice si la evolutia studiului energiei nucleare.

Einstein a publicat peste 300 de lucrari stiintifice si peste 150 in alte domenii. In 1999 Time magazine l-a numit "Omul secolului". In cultura larga "Einstein" a devenit sinonim cu geniul uman.